Măsuri împotriva populației de cormorani în Uniunea Europeană
În ultima perioadă, nouă state membre ale Uniunii Europene au solicitat o reevaluare a reglementărilor actuale privind protecția cormoranilor, specii de păsări acvatice aflate sub protecția legislației europene. Această cerere vine pe fondul unei îngrijorări crescânde legate de impactul cormoranilor asupra sectorului acvaculturii, având în vedere că aceste păsări ar consuma, conform estimărilor, aproximativ 360.000 de tone de pește anual, o cantitate semnificativă echivalentă cu o treime din producția totală de acvacultură din Europa.
Argumente pentru modificarea legislației
Țările din regiunea Baltică, dar și cele estice și central-europene, unde cormoranii sunt mai răspândiți, solicită Uniunii Europene să permită măsuri mai decisive, inclusiv vânarea cormoranului mare, perturbarea coloniilor de cuibărit sau aplicarea de ulei pe ouă, cu scopul de a controla populația acestora.
Îngrijorări și soluții potențiale
Martin Šebestyán, ministrul ceh al agriculturii, a subliniat că intenția nu este aceea de a elimina cormoranii, ci de a găsi un echilibru între protejarea biodiversității și protejarea resurselor piscicole. Există totuși o temere că astfel de măsuri vor întâmpina opoziția organizațiilor de mediu, care consideră că acestea ar putea viza păsările ca țapi ispășitori pentru problemele cauzate de presiunea umană asupra ecosistemelor acvatice. Reprezentanții acestor organizații subliniază că metodele preventive, precum instalarea de plase, pot oferi o protecție mai eficientă fermelor piscicole, în locul sacrificării cormoranilor, o practică ce ar putea deveni costisitoare și nesustenabilă în timp.
Refacerea ecosistemelor, o soluție pe termen lung
Anouk Puymartin, responsabilă cu politicile la BirdLife, a evidențiat că refacerea mediului natural este soluția pe termen lung pentru menținerea unui echilibru între cormorani și resursele piscicole. Prin restaurarea râurilor și a zonelor de coastă, populațiile de pește pot găsi condiții mai favorabile pentru recuperare și pot deveni mai rezistente în fața prădătorilor.
Un conflict istoric
Conflictul dintre oameni și cormorani nu este unul nou. De exemplu, în anul 1377, împăratul Carol al IV-lea i-a îndemnat pe locuitorii din ceea ce este acum Wrocław, Polonia, să elimine „corbii de apă”, denumire sub care erau cunoscuți acești prădători, datorită prejudiciilor pe care le provocau asupra stocurilor de pește. Această chestiune de gestionare a populației cormoranilor a fost prezentă în cultura populară, chiar și Shakespeare având referiri la aceste păsări, simbolizând lăcomia.
Reglementări europene și perspective de viitor
Populațiile de cormorani au suferit o scădere accentuată între anii 1950 și 1970, ca urmare a vânătorii necontrolate și a utilizării pesticidelor. În prezent, specia beneficiază de protecție prin Directiva Păsări a Uniunii Europene din 1979, care a fost instituită pentru a stopa declinul acesteia. Vânarea cormoranilor este permisă în condiții foarte stricte, care necesită justificare individuală.
Suedia este printre țările care cer modificări ale reglementărilor actuale, iar secretarul de stat pentru afaceri rurale, Daniel Liljeberg, a propus ca cormoranii să fie considerați o specie vânabilă. De asemenea, el a indicat că facilitarea vânătorii de foci ar putea contribui la o mai bună protecție a stocurilor de pește din Marea Baltică.
Comisia Europeană este în prezent angajată într-o evaluare a funcționării Directivei Păsări și a emis recent orientări privind aplicarea acesteia, inclusiv o numărătoare paneuropeană pentru obținerea unor date mai clare în legătură cu populațiile de cormorani. Totuși, activiștii de mediu exprimă îngrijorări că o presiune politică crescută ar putea deschide calea pentru modificări mai ample ale legislației care protejează natura.
