La un pas de incapacitate de plată? Economistul-șef al BNR compară datoria actuală cu cea care a dus România în criza din comunism
Valentin Lazea, economistul-șef al Băncii Naționale a României (BNR), atrage atenția asupra unei probleme alarmante cu care se confruntă România: riscul unei incapacități de plată din cauza acumulării excesive de datorii publice. În cadrul unei prezentări susținute la Iași, el compară situația financiară actuală cu perioada comunistă, când împrumuturile externe au condus țara la faliment.
O situație economică alarmantă
Potrivit economistului, datoria publică a atins deja 220 miliarde de euro, echivalentul a aproximativ 60% din PIB. Această cifră este semnificativ mai mare comparativ cu datoria externă de 11 miliarde de dolari de pe vremea regimului comunist, care representa 30% din PIB-ul de atunci. Lazea subliniază că, în timp ce în trecut datoria externă a cauzat încetarea de plăți, în prezent, România continuă să trăiască peste posibilitățile sale, împrumutându-se pentru a acoperi cheltuieli curente insustenabile.
Creșterea constantă a deficitelor bugetare
Statisticile demonstrează o deteriorare progresivă a situației financiare a țării. De la ultimul surplus primar înregistrat în 2015, când deficitul bugetar era de 0,52% din PIB, țara s-a confruntat cu deficite tot mai mari, ajungând la 9,26% din PIB în 2020, în vremea pandemiei. Chiar și după această criză, recuperarea a fost lentă, iar deficitele au rămas ridicate, menținându-se la 7,18% în 2021 și 6,51% în 2022.
Avertismente pentru viitor
Lazea exprimă îngrijorarea că, în 2024, se preconizează o nouă urcare a deficitului bugetar la 9,25% din PIB, ceea ce ar putea exacerba problema datoriei publice. Pentru a evita o criză economică majoră, este esențial ca România să reducă deficitul bugetar și să revină la un surplus primar, care este fundamental pentru stabilizarea datoriei publice.
Reflecții asupra responsabilității financiare
Conform economistului BNR, este crucial ca statul să înceteze împrumuturile pentru a finanța consumul și cheltuielile curente, mai ales în contextul în care costurile de finanțare cresc. De asemenea, depășirea repetată a pragului european de deficit pun în pericol aderarea României la zona euro și afectează negativ costurile de împrumut ale statului.
Un apel la responsabilitate fiscală
În concluzie, Lazea subliniază importanța unei gestionări prudente a finanțelor publice, avertizând că un deficit controlat și un surplus primar sunt minimum necesar pentru a asigura un viitor economic stabil pentru generațiile următoare.
