13.2 C
România
sâmbătă, mai 23, 2026

Bandiții lui Niculiță și jaful „cu chitanță” de la Moțca. Ce relata presa locală din Iași acum exact 100 de ani?

La Moţca

Bandiții de drum mare îmbrățișează inovația automotive, transformându-se din tâlhari în șoferi de automobile. Această poveste îndrăzneață s-a desfășurat marți, pe 22 mai 1926, pe varianta Târgu Neamț – Pașcani, în pădurea Moțca, aproape de Pașcani. O diligență care transporta pasageri către destinația finală a fost oprită cu brutalitate de un grup de bandiți, înarmați cu carabine și determinare, pregătiți să percheziționeze călătorii și să sustragă banii poștei.

La bordul diligenței se aflau aproximativ 10-15 persoane, inclusiv preotul Fulorea din Petricani, avocatul W. Wilke, fost magistrat din Târgu Neamț, comerciantul I. Dremmer din Târgu Frumos și conductorul poștal Munteanu. Odată ce diligența a pătruns în pădurea Moțca, patru sau mai mulți bandiți s-au aruncat din tufișuri, obligând șoferul să oprească. Trei dintre ei au supravegheat pasagerii, în timp ce al patrulea, mic de statură, dar energic, a început perchezițiile.

Când rândul conductorului poștal a venit, acesta a încercat să-și apere averea, explicând că banii erau ai statului, însă bandiții, cu o atitudine sarcastică, i-au oferit o „chitanță” după ce i-au furat aproape 445.383 lei din diverse surse, inclusiv din fonduri ale companiilor de jandarmi. Din cinism, au decis să restituie sumele luate de la pasagerii mai săraci, dar și-au reținut o parte din banii unui avocat care se îndrepta spre Iași.

După ce s-au făcut confortabili cu prada, bandiții au decis că era necesar să plece cu un automobil demn de nobilii lor prestigi. Când un automobil mai vechi a trecut pe lângă ei, au respins ideea, alegând în schimb o mașină elegantă, aparținând unui fost deputat. Odată ce victima a fost „invitată” să se alinieze la noile standarde, bandiții au negociat un impozit de 2000 lei pentru „deranjul” creat.

Când bandiții și-au finalizat operațiunea, au ieșit cu fețele îndreptate spre diligență și armele la vedere, lăsând în urma lor un pic de confuzie și frică, dar și o glumă cinică despre nevoia de a „scoate magneto-ul” autobuzului, subliniind astfel natura absurdă și umoristică a unei forme de banditism care se întorcea, ironic, la o brutalitate de altă dată înconjurată de o paletă de cinism.

Related Articles

Stay Connected

- Advertisement -spot_img

Latest Articles