Laura Codruța Kovesi și retrospectiva anilor săi la EPPO: „Mi s-a spus că nu am nicio șansă”
În cadrul unui interviu acordat G4Media, Laura Codruța Kovesi, procurorul-șef al Parchetului European (EPPO), a dezvăluit detalii semnificative din cariera sa tumultuoasă, accentuând provocările întâmpinate în perioada candidaturii sale pentru conducerea acestei instituții europene. Aceasta a avut loc după revocarea ei din funcția de șef al Direcției Naționale Anticorupție (DNA), o decizie care a lăsat-o într-o situație complexă, marcată de zeci de controale disciplinare și multiple dosare penale.
Presații și presiunile politice în drumul către EPPO
Kovesi a subliniat că, imediat după revocarea sa din funcția de procuror-șef al DNA, în 2018, a simțit că întreaga sa carieră era pe cale de a se încheia. “Nicio țară nu era curată”, a afirmat ea, referindu-se la amploarea fraudelor cu fonduri europene care persistau în întreaga Uniune Europeană. Aceste evenimente au contribuit la intensificarea presiunilor la care a fost supusă, dar și a perseverenței de a-și continua muncă în slujba justiției.
Competiția pentru conducerea Parchetului European
În interviu, Kovesi a reamintit cum a intrat în cursa pentru șefia EPPO, menționând că avea asupra sa un număr impresionant de verificări disciplinare — 44 — și cinci sau șase dosare penale. Cu toate acestea, în ciuda acestor obstacole, a îndrăznit să aspire la o funcție care, conform spuselor unui colaborator de la Comisia Europeană, părea a fi rezervată altor candidați de la state mai influente în UE.
O amenințare în ziua interviului
Un moment deosebit de tensionat a avut loc chiar în ziua interviului de la Bruxelles, când Kovesi a primit o scrisoare de amenințare la hotelul în care era cazată. Această situație a fost percepută de ea ca o tentativă de intimidare, având în vedere că sigur nu exista informație publică cu privire la locația ei.
Provocările la începuturile EPPO
Laura Codruța Kovesi a dezvăluit, de asemenea, provocările cu care s-a confruntat imediat ce a preluat conducerea EPPO. A fost surprinsă de bugetul inițial al instituției, estimat între 8 și 10 milioane de euro, care, într-o comparație simplă, părea insuficient pentru o instituție care trebuia să reunească eforturile de combatere a corupției la nivel european. De asemenea, a ridicat întrebări legate de normele de angajare, explicând că nu poate exista un procuror care să lucreze simultan sub autoritatea Parchetului General și a EPPO, fără a compromite independența acestei din urmă instituții.
Cuvintele lui Kovesi subliniază nu doar determinarea sa personală, ci și necesitatea unei reforme profunde în sistemul judiciar, atât la nivel național, cât și european, pentru a asigura o justiție eficientă și liberă de influențe politice.
