Electrocentrale Craiova: De la oportunitate la prăbușire financiară sub conducerea politică
Vicepremierul interimar Oana Gheorghiu a adus în atenție situația complicată a Electrocentrale Craiova, subliniind impactul negativ al numirilor politice asupra performanței financiare a companiei. Într-o postare recentă pe social media, Gheorghiu a expus pierderea unor fonduri europene în valoare de 162 de milioane de euro, suma care ar fi putut transforma centrala într-un model modern de energie pe gaz.
În contextul derulării proiectelor necesare, Gheorghiu a subliniat că lipsa licitațiilor și deciziile eronate din conducerea companiei au dus la incapacitatea de a începe construcția noii centrale. „Licitațiile au fost anulate și niciun constructor nu a dorit să își asume un proiect în aceste condiții”, a declarat aceasta, întărind ideea că România a pierdut o oportunitate valoroasă.
Aceasta nu este o situație izolată. Datoriile Electrocentrale Craiova au crescut alarmant, de la 250 milioane lei la aproape 1 miliard lei într-un singur an, fiind raportată o pierdere de 433 milioane lei. Gheorghiu a menționat că instalațiile, unele dintre cele mai vechi, s-au deteriorat și mai mult, ceea ce a dus la lipsa de căldură pentru zeci de mii de cetățeni în timpul iernii trecute.
Analizând contextul acestei crize, Gheorghiu a explicat că managementul politic a fost o gravă greșeală, conducerea fiind preluată de o directoare fără experiență în domeniu. Privind retrospectiv, se poate observa cum deciziile de leadership au dus compania în insolvență, o situație sinistră ce a fost înregistrată în decembrie 2025.
Mai mult, problemele financiare ale companiei au avut consecințe grave pentru stat, doar întârzierea achiziției certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră generând o penalizare de 596 milioane lei (aproximativ 120 milioane euro), cost pe care populația va trebui să îl suporte. Gheorghiu a concluzionat că reforma companiilor de stat este o necesitate stringentă pentru viitorul economiei românești.
Disputele politice legate de această situație au fost amplificate de acuzațiile reciproce între premierul Ilie Bolojan și primarul Craiovei, Lia Olguța Vasilescu. Vasilescu a criticat lipsa de acțiune a guvernului, acuzându-l că a refuzat să aloce fonduri necesare pentru repararea grupurilor energetice. Pe de altă parte, Bolojan a pledat că suma alocată a fost suficientă, dar fără lucrări efective, a refuzat din a-și asuma responsabilitatea pentru criza de căldură întâmpinată de craioveni.
Aceste evoluții sugerează o complexitate peisajului politic și economic din România, unde deciziile luate la nivel înalt au consecințe directe asupra vieții cetățenilor. Acuzațiile privind neglijența și ineficiența în managementul companiilor de stat continuă să fie subiecte de dezbatere în contextul actual politic al țării.
