Banca Mondială se așteaptă ca economia românească să înregistreze o creștere de doar 0,5% în acest an
Banca Mondială a revizuit drastic prognozele privind evoluția economiei românești, reducând estimarea de creștere pentru 2026 de la 1,3% la 0,5%, conform raportului ECA Economic Update publicat recent. Această ajustare reflectă o încetinire semnificativă a ritmului de creștere, iar Banca Mondială preconizează, de asemenea, o modificare a previziunii pentru 2027, unde se estimează un avans de 1,4%, față de 1,9% în prognoza anterioară.
Raportul menționează că dificultățile economice sunt în mare parte cauzate de eforturile de ajustare fiscală ale Guvernului român. Măsurile precum înghețarea salariilor și pensiilor din sectorul public, alături de o politică monetară restrictivă, au avut un impact negativ asupra consumului privat, care a înregistrat o creștere de doar 0,6% în anul precedent, coborând de la aproape 6% în 2024. Această stagnare a contribuit la o expansiune economică generală de 0,7%, cea mai lentă din perioada post-pandemie.
În context, experții Băncii Mondiale subliniază că, datorită unui set robust de reforme fiscale, România a reușit să scadă deficitul bugetar la 8% din PIB în 2025, de la 9,3% în 2024, în ciuda creșterii mai lente a producției. Previziunile sugerează că deficitul ar putea scădea sub 6% din PIB până în 2027.
Comparativ cu alte țări din regiune, raportul arată că economia țărilor în dezvoltare din Europa și Asia Centrală va încetini semnificativ, cu o estimare a creșterii de doar 2,1% în 2026, influențată de conflictele geopolitice și creșterea prețurilor energiei. Rusia, de exemplu, este așteptată să înregistreze o creștere de doar 0,8%. Această dinamică a generat o presiune continuă asupra economiilor regionale, mai ales din cauza dependenței de resursele externe precum gazele naturale și petrolul, ceea ce va necesita măsuri care să protejeze grupurile vulnerabile din societate.
Antonella Bassani, vicepreședinte al Băncii Mondiale pentru Europa și Asia Centrală, a argumentat că este absolut necesar ca regiunile afectate să continue reformele structurale, menționând că implementarea unor politici industriale bine gândite ar putea ajuta la susținerea inovației și sprijinirea antreprenoriatului, contribuind astfel la o redresare economică durabilă.
