Restaurantele din Iași, între lege și realitate: cum încearcă antreprenorii să reducă risipa alimentară înainte de termenul-limită
Restaurantele din Iași se pregătesc pentru o schimbare semnificativă în reglementările administrative, respectiv raportarea obligatorie a risipei alimentare. De la 1 aprilie 2026, toate aceste unități trebuie să demonstreze cum își măsoară și reduc pierderile, iar termenul limită pentru raportarea datelor corespunzătoare anului 2025 este stabilit pentru 31 martie.
În ultimele luni, bucătăriile restaurantelor din Iași au fost profund influențate de subiectul risipei alimentare, nu doar dintr-o preocupare etică, ci și din necesitatea strictă impusă de lege. Aceasta obligă antreprenorii să se angajeze în măsurarea, reducerea și raportarea acestei risipe.
O OBLIGAȚIE NOUĂ PENTRU MII DE FIRME
Acesta este un moment istoric pentru operatorii economici din România, care în premieră sunt obligați să transmită oficial date legate de risipa alimentară. Conform noilor reglementări, firmele din sectorul agro-alimentar, inclusiv producători, procesatori, restaurante și cafenele, sunt nevoite să implementeze măsuri concrete de reducere a risipei și să pregătească documente justificative pentru anul 2025.
Aceste documente vor trebui să fie încadrate pe o platformă națională dedicată, iar companiile sunt de asemenea obligate să publice informațiile relevante pe site-urile proprii. Nerespectarea acestor cerințe, fie prin raportare incompletă, fie prin neexecutarea măsurilor, poate atrage amenzi considerabile de până la 40.000 de lei, conform unui ghid realizat de societatea de avocați Grecu Partners.
MAȘINI DIFERITE, ÎN FUNCȚIE DE BUSINESS
Fiecare antreprenor caută cea mai potrivită soluție pentru a se conforma cerințelor. De exemplu, Valentin Coșan, care conduce două restaurante renumite – Buena Vista și Berăria Veche – s-a gândit să produca compost din resturile alimentare, doar pentru a renunța din cauza complexității birocrației implicate. În schimb, a decis să colaboreze cu angajații care își iau resturile alimentare pentru animale.
Alt antreprenor, Sergiu Bargan de la Caucaz, a stabilit parteneriate cu o asociație sportivă, donând mâncarea neconsumată după orele de vârf. De asemenea, un alt restaurant, Foom by Nemțeana, a abordat situația cu atenție, menționând că risipa nu este o problemă principală, ci mai curând un aspect administrativ ce trebuie gestionat.
În cele din urmă, Gunbeyi Ibrahim de la Mado Corporation, o rețea de restaurante, a menționat că prin sistemul lor de preparare a mâncării, risipa este minimizată. Produsele sunt livrate deja prelucrate, iar resturile sunt gestionate eficient.
Pe scurt, deși strategiile diferă de la un antreprenor la altul, presiunea legată de termenul-limită este comună. Până la 31 martie, fiecare restaurant trebuie să finalizeze documentele și să se conformeze procedurilor interne, iar începând cu aprilie, pot avea loc controalele, ceea ce va transforma risipa alimentară într-o problemă de conformitate cu implicații potențial sancționabile.
