Peste 350 de profesori au demisionat, în ultimele patru luni ale anului trecut, ca urmare a Legii Bolojan
În perioada noiembrie 2025 – februarie 2026, un număr semnificativ de cadre didactice din învățământul preuniversitar au decis să își încheie activitatea, în total 367 de profesori, majoritatea fiind angajați pe perioadă determinată. Conform Ministerului Educației, dintre aceștia, 114 erau cadre titulare și debutante, iar restul — 253 de cadre didactice — au fost afectate direct de Legea Bolojan, care are ca scop reformarea structurii instituțiilor educaționale.
Acesta trend a fost confirmat de răspunsul Ministerului Educației la o interpelare a deputatului AUR, Cristina Dascălu, care a cerut detalii privind numărul profesorilor care au ales să își diminueze norma didactică sau să demisioneze, în urma modificărilor legislative. Din datele comunicate, reiese că, în anul școlar 2025-2026, un număr de 56 de cadre didactice funcționează cu normă incompletă, dintre care 45 sunt profesori titulare și debutante și 11 angajați pe perioada viabilității postului.
Contextul și impactul Legii Bolojan
Legea Bolojan a fost adoptată cu scopul de a eficientiza activitatea pedagogică și de a adapta structurarea orelor la nevoile educaționale curente, însă acest demers a generat o serie de reacții din partea cadrelor didactice. Mulți profesori au perceput noile reglementări ca o amenințare la stabilitatea locurilor de muncă, ceea ce i-a determinat să plece de la catedră. Această problemă este acutizată de lipsa de alternative viabile pentru ocuparea posturilor vacante.
Ministerul a subliniat că angajarea cadrelor didactice se face conform planurilor-cadru de învățământ, respectându-se normele legale și procurarea curriculumului necesar. Cu toate acestea, majoritatea profesorilor considera că aceste modificări nu țin cont de realitățile din teren și de nevoile reale ale elevilor.
Reacții și perspective viitoare
Demisiile masive din învățământ au stârnit îngrijorări în rândul specialiștilor în educație și a societății civile, care cer autorităților să reevalueze măsurile implementate prin Legea Bolojan. Edupedu a relatat despre faptul că cadrele didactice pot opta, din proprie inițiativă, pentru diminuarea normei, însă acest lucru vine cu consecințe asupra drepturilor salariale și a vechimii în muncă.
Pe măsură ce efectele Legii Bolojan devin din ce în ce mai evidente, viitorul sistemului educațional din România se dovedește a fi incert, iar discuțiile despre reformele necesare se intensifică. În acest context, apariția unor soluții salvatoare pentru a menține profesorii în sistem devine o prioritate pentru toate părțile implicate.
