BARAJELE DIN IAȘI AU „CĂZUT” LA TESTUL CONTESTAȚIILOR. O MARE ACUMULARE PENTRU CARE EXISTE PROIECT INEDIT – INSULE VERZI ȘI FOTOVOLTAICE PE APĂ – A RĂMAS FĂRĂ FINANȚARE PNRR
În cadrul unei evaluări recente, barajele din Iași au fost supuse unei serii de contestații, rezultatul fiind o mare dezamăgire pentru proiectele de dezvoltare locală. Acumularea de apă de la Cucuteni, situată pe râul Voinești în comuna Lețcani, ar putea rămâne în starea actuală din cauza absenței finanțării necesare. Proiectul în discuție, care promitea insule verzi și panouri fotovoltaice, este acum într-o incertitudine majoră, având în vedere că finanțarea din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) a fost pierdută.
Administrația Națională Apele Române a anunțat anterior lansarea unei licitații pentru refacerea barajului de la Cucuteni, cu o estimare a costurilor de 33,27 milioane de lei. Din păcate, aceasta a fost afectată de numeroase contestații, ceea ce a dus la anularea proiectului. În pachetul total de 13 obiective care ar fi beneficiat de finanțare, valoarea estimată era de 673 de milioane de lei. Cu toate acestea, procedurile legate de acumularea de la Cucuteni au fost cele mai afectate, beneficiind de cinci oferte, dar în final, toate au fost abandonate din motive birocratice.
Este demn de menționat că, pe lângă pierderile financiare, acest proiect reprezenta o oportunitate unică pentru dezvoltarea durabilă a regiunii. Planurile includeau nu doar repararea echipamentului hidromecanic, ci și măsuri ecologice, precum realizarea unor cordoane forestiere și insule plutitoare, care contribuiau nu doar la prevenirea inundațiilor, ci și la crearea unui mediu natural favorabil.
Contestațiile au fost punctul proeminent în această situație, astfel că ministerul de resort s-a văzut nevoit să anuleze licitația și să suspendă alte proiecte asociate, lăsând regiunile afectate fără soluții pe termen lung. Inspectoratul de Administrație Națională Apele Române a fost criticat pentru gestionarea defectuoasă a fondurilor, iar ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu, s-a arătat dezamăgită de lipsa de eficiență a conducerii.
Între timp, alte acumulări din țară au reușit să își finalizeze procesele de reabilitare, cum ar fi cele din Leșu, Surduc, Gilău, Mărăcineni și Frumoasa, demostrând că, în ciuda câtorva obstrucții, este posibilă punerea în aplicare a proiectelor de infrastructură esențiale.
Pe scurt, acumularea de apă de la Cucuteni ar putea constitui un simbol al unor oportunități ratate în planificarea urbană și de mediu, subliniind nevoia urgentă de reforme și de o mai bună gestionare a resurselor publice pentru a preveni situații similare în viitor.
