Institutul „Elie Wiesel” cere MAI să cerceteze evenimentele din 30 noiembrie, de la Tâncăbeşti
Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” a adresat o solicitare Ministerului Afacerilor Interne (MAI) și Ministerului Public, cerând o investigație rapidă și detaliată asupra evenimentelor care au avut loc pe 30 noiembrie 2025, la Tâncăbeşti, judeţul Ilfov. Aici, simpatizanţi ai mişcării legionare au organizat o comemorare a lui Corneliu Zelea Codreanu, liderul acestei mişcări, în locul unde acesta a fost asasinat în urmă cu 87 de ani.
Demersul Institutului este motivat de o preocupare crescută faţă de „ascensiunea discursului instigator la ură şi a manifestărilor extremiste în spaţiul public”. Această situație, conform sursei citate, ridică semne de întrebare asupra memoriei victimelor Holocaustului din România și sfidează legislația în vigoare, în special Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului 31/2002, care interzice organizaţiile, simbolurile şi faptele cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob.
Contextul actual al extremismului în România
Institutul „Elie Wiesel” subliniază că, în ultimul an, societatea românească a fost martoră la o creştere alarmantă a discursului instigator la ură, care promovează simbolurile şi elita Mişcării Legionare, precum şi persoane condamnate pentru crime de război. Această intensificare a avut loc în contextul sfidării legislaţiei memoriale, mai ales a OUG nr. 31/2002, care vizează interzicerea organizaţiilor cu caracter extremist.
Într-o scrisoare deschisă adresată autorităților, directorul general al Institutului, Alexandru Florian, a evidențiat că, deși în prima jumătate a anului 2025 au fost trimise în judecată mai multe persoane pentru fapte încadrate sub incidenţa OUG nr. 31/2002, situația actuală sugerează o revenire la vechile obiceiuri de manifestare prolegionară, sub protecția forțelor de ordine.
Comemorarea lui Corneliu Zelea Codreanu
Comemorarea lui Corneliu Zelea Codreanu, care se desfășoară anual din 1994, a avut loc pe locul unde acesta și alți 14 legionari au fost asasinați în noaptea de 29-30 noiembrie 1938. Deși aceste manifestații sunt interzise de lege din 2002, ele continuă să aibă loc, iar în acest an, autoritățile au montat garduri despărțitoare și au mobilizat forțe de ordine pentru a controla situația.
În timpul parastasului, Şerban Suru, autoproclamat lider al mişcării legionare, a susţinut discursuri politice, iar forțele de ordine au blocat circulația pe DN1, ceea ce a generat controverse și critici din partea societății civile.
Întrebări despre aplicarea legii
Reprezentanţii Institutului „Elie Wiesel” se întreabă dacă OUG 31/2002 a reintrat într-un con de umbră al justiţiei, având în vedere că manifestările extremiste par să se desfășoare fără a fi sancționate. Aceștia subliniază că angajamentele autorităților de a combate antisemitismul și discursul urii rămân, în multe cazuri, doar declarații fără ecou.
În acest context, Institutul solicită o analiză rapidă și eficientă a evenimentelor din 30 noiembrie, pentru a preveni reîntoarcerea la situații existente înainte de noiembrie 2024, când manifestările prolegionare erau frecvente și necontrolate.
