Comisia Europeană cere clarificări privind aplicarea prescripției penale în instanțele din România
Comisia Europeană a transmis un document important către Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), solicitând clarificări esențiale în legătură cu aplicarea prescripției penale în România. Această solicitare vine într-un context în care instanțele române se confruntă cu dificultăți în a aplica corect legislația europeană, mai ales în situațiile în care aceasta contrazice deciziile Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) sau ale Curții Constituționale.
Executivul european subliniază că principiul supremației dreptului Uniunii trebuie să prevaleze asupra normelor interne, iar judecătorii care respectă interpretările CJUE nu pot fi sancționați pentru aceasta. Această poziție a fost adoptată în cadrul unui proces inițiat de Curtea de Apel Oradea, care a solicitat lămuriri cu privire la aplicarea prescripției penale, având în vedere că deciziile anterioare ale Curții Constituționale și ÎCCJ au generat o practică judiciară neunitară.
Este important de menționat că aceasta nu este prima dată când CJUE este solicitată să clarifice această problemă. O primă intervenție a avut loc în 2023, în cazul cunoscut sub numele de Lin I, care a fost inițiat de Curtea de Apel Brașov.
Istoricul controverselor privind prescripția penală
Poziția Comisiei Europene apare într-un moment de tensiune pentru sistemul judiciar românesc, care se află în mijlocul unei controverse legate de aplicarea prescripției penale. Totul a început în aprilie 2018, când Curtea Constituțională a declarat neconstituțională o sintagmă din Codul penal referitoare la prescripție. După patru ani, în mai 2022, CCR a declarat neconstituțional întreg articolul din lege, stabilind că în perioada 2018-2022 nu a existat nicio prevedere legală care să întrerupă cursul prescripției.
Decizia CCR a obligat ministrul Justiției de atunci, Cătălin Predoiu, să emită o ordonanță de urgență pentru a reglementa prescripția penală conform cerințelor Curții Constituționale. Totuși, în octombrie 2022, Înalta Curte a stabilit că instituția prescripției este o normă de drept penal substanțial, ceea ce înseamnă că deciziile CCR se aplică retroactiv, ca lege penală mai favorabilă. Astfel, ICCJ a extins perioada de aplicare a deciziilor CCR favorabile infractorilor până în 2014, când a intrat în vigoare noul Cod penal.
