7.6 C
România
miercuri, noiembrie 18, 2026
Acasă Blog

Marine Le Pen promite pensii la 60 de ani și anularea reformei lui Macron

0

Marine Le Pen promite pensionarea de la 60 de ani și anularea reformei lui Macron

Lidera Rassemblement National (RN), Marine Le Pen, a prezentat marți, 17 noiembrie, un proiect de reformă a pensiilor care prevede reducerea vârstei de pensionare în Franța până la 60 de ani pentru anumite categorii de angajați. Ea promite să anuleze reforma adoptată în timpul mandatului președintelui Emmanuel Macron și să introducă un sistem suplimentar de economisire pentru pensie, dacă va ajunge la Palatul Élysée în urma alegerilor prezidențiale din 2027.

Pensionare între 60 și 62 de ani, în funcție de contribuții

Planul prezentat de Marine Le Pen și de președintele RN, Jordan Bardella, prevede posibilitatea pensionării între 60 și 62 de ani, în funcție de momentul începerii activității profesionale și de perioada de contribuție la sistemul public. Propunerea reprezintă o schimbare majoră față de reforma promovată de Emmanuel Macron, care a prevăzut creșterea progresivă a vârstei legale de pensionare de la 62 la 64 de ani și a provocat proteste de amploare în Franța.

Potrivit proiectului, persoanele care au început să lucreze înainte de împlinirea vârstei de 20 de ani ar putea beneficia de pensionare de la 60 de ani, după 40 de ani de contribuții. Pentru ceilalți salariați, vârsta de pensionare ar urma să crească progresiv, până la 62 de ani, iar perioada necesară de cotizare ar putea ajunge la 42 de ani. Sistemul ar cuprinde cinci praguri de pensionare: 60 de ani, 60 de ani și șase luni, 61 de ani, 61 de ani și șase luni și 62 de ani. Marine Le Pen susține că sute de mii de angajați ar putea ieși la pensie cu doi sau trei ani mai devreme decât în condițiile prevăzute de reforma promovată de actualul președinte.

Reforma lui Macron ar urma să fie anulată în 2028

Marine Le Pen a anunțat că intenționează să inițieze modificările imediat după o eventuală preluare a puterii. Planul său prevede eliminarea reformei asociate fostului premier Élisabeth Borne începând cu 1 ianuarie 2028, urmând ca noul sistem să fie introdus treptat până în 2032.

Reforma pensiilor promovată de Emmanuel Macron, adoptată în 2023, a reprezentat una dintre cele mai controversate măsuri ale președinției sale. Guvernul a justificat majorarea vârstei de pensionare prin necesitatea limitării dezechilibrelor financiare ale sistemului public. Aplicarea creșterii vârstei de pensionare a fost însă suspendată în 2026, pe fondul disputelor politice privind viitorul sistemului.

Un fond de pensii de aproape 900 de miliarde de euro

Proiectul lui Marine Le Pen nu se limitează la reducerea vârstei de pensionare. Rassemblement National propune și introducerea unei componente obligatorii de capitalizare, care să funcționeze alături de sistemul actual, bazat pe contribuțiile persoanelor active. Potrivit estimărilor prezentate de partid, noul mecanism ar putea acumula aproape 900 de miliarde de euro într-o generație.

Jordan Bardella susține că sistemul ar putea produce un randament mediu anual cuprins între 4% și 6%, oferind viitorilor pensionari un capital suplimentar față de pensia publică.

Costul reformei și posibilitatea unui referendum

Finanțarea reformei reprezintă una dintre principalele probleme ale proiectului. Potrivit calculelor prezentate de Rassemblement National, costul brut al modificărilor ar ajunge la aproximativ 18,6 miliarde de euro în 2032. Partidul susține că noile reguli privind contribuțiile și alte măsuri de echilibrare bugetară ar putea compensa aceste cheltuieli și ar permite chiar obținerea unui excedent. Aceste calcule nu reprezintă însă o garanție că reforma va putea fi aplicată fără presiuni suplimentare asupra finanțelor publice franceze.

Marine Le Pen a declarat că nu exclude organizarea unui referendum dacă proiectul nu va obține sprijinul necesar în Parlament.

Asumarea răspunderii pe reorganizare, posibilă până la 15 martie

0

Vicepremierul Marian Neacșu vizează asumarea răspunderii în Parlament până la 15 martie

Vicepremierul PSD Marian Neacșu a declarat că își dorește ca, până la 15 martie, să fie declanșată procedura asumării răspunderii în Parlament atât pentru reorganizarea teritorială a României, cât și pentru reorganizarea companiilor de stat. El a precizat că ambele proiecte ar urma să fie prezentate împreună, deși este posibil ca parcursurile lor să fie ușor diferite.

„Undeva în 15 martie am vrea să mergem cu proiectul. Mergem cu amândouă odată, dar e foarte posibil ca, la un moment dat, parcursurile să fie ușor diferite. N-am în momentul acesta garanția și nici reprezentarea ca ele să fie adoptate în același timp”, a declarat vicepremierul.

Comasarea comunelor și orașelor mici, primul pas al reformei teritoriale

Planurile de reorganizare includ comasarea comunelor cu mai puțin de 3.000 de locuitori și a orașelor cu mai puțin de 10.000 de locuitori, urmând să fie analizată și o eventuală reducere a numărului de județe. Reforma ar contribui la reducerea cheltuielilor publice și la eliminarea unor structuri administrative, iar banii economisiți ar putea fi folosiți pentru alte cheltuieli locale.

În opinia vicepremierului, comasarea voluntară ar trebui să se producă, în acest moment, la nivelul autorităților locale, al comunelor și orașelor, nu la nivelul județelor, unde este vorba de o componentă mult mai largă și de o analiză criterială mult mai complexă.

Neacșu a subliniat că schimbările ar trebui făcute „de jos în sus” și că, până nu este realizată „mica reformă” a comasării comunelor și orașelor cu număr scăzut de locuitori, nu există toate datele necesare pentru o decizie privind nivelul județean. El a arătat că nu își mai permit să existe orașe cu 2.500 de locuitori și comune cu 300-500 de locuitori, menționând că aproximativ 468 de comune au sub 1.500 de locuitori și nu vor fi niciodată performante, iar circa 70% dintre comunele naționale nu au suficiente resurse financiare proprii pentru a-și constitui un buget.

Variantele de regionalizare susținute de Emil Boc și Lia Olguța Vasilescu

La un nivel mai larg, una dintre variantele analizate prevede împărțirea țării în 8 regiuni, variantă susținută de primarul Clujului, Emil Boc. O altă variantă ar urma să stabilească delimitarea în funcție de dispunerea Curților de Apel, ceea ce ar include 15 județe, această opțiune fiind susținută de Lia Olguța Vasilescu, primarul Craiovei.

Un act normativ pentru reforma companiilor de stat, pregătit pentru jumătatea lunii martie

În ceea ce privește reforma companiilor de stat, Marian Neacșu a precizat că va fi formulat un act normativ care să creeze cadrul juridic necesar pentru punerea în operă a reformei. Potrivit acestuia, actul normativ ar putea fi adoptat în jurul jumătății lunii martie, iar punerea lui în aplicare ar necesita o perioadă de 4-6 luni.

„Noi vom veni atunci pe un act normativ primar, care să construiască posibilitatea legală pentru a pune în operă ceea ce ne propunem. În opinia mea, actul normativ poate să fie adoptat undeva la jumătatea lunii martie și va fi necesară pentru punerea lui în operă o perioadă de 4-6 luni de zile. Deci, vom ști la martie ceea ce avem de făcut și care sunt companiile”, a declarat Neacșu.

Referindu-se la datoriile acumulate de companiile de stat, vicepremierul a afirmat că acestea nu vor mai putea fi recuperate, însă a subliniat obligația ca, de acum încolo, companiile de stat să devină profitabile și să nu mai acumuleze datorii.

Companiile cu cele mai mari pierderi

Declarațiile vin după ce, luni, vicepremierul Marian Neacșu a anunțat, după ședința Biroului Politic Național al PSD, că reforma va presupune reorganizări, comasări și fuziuni inclusiv în cazul companiilor de stat, iar societățile care înregistrează pierderi în mod istoric ar putea fi desființate.

Fostul vicepremier Oana Gheorghiu a criticat planul prezentat, afirmând că Guvernul dispune deja de analizele necesare și că pierderile companiilor de stat au ajuns la 16,2 miliarde de lei. Potrivit acesteia, printre companiile cu cele mai mari pierderi se numără Complexul Energetic Oltenia, cu 1,11 miliarde de lei, Electrocentrale Craiova, cu 1,10 miliarde de lei, CFR SA, cu 549 de milioane de lei, plus o subvenție de 3,1 miliarde, și Metrorex, cu 312 milioane de lei.

TAROM, discuții cu o companie din Golf și o posibilă fuziune

0

Discuții cu o companie din Golf și o posibilă fuziune, variantele pentru salvarea TAROM

Vicepremierul Marian Neacșu a declarat că autoritățile române poartă discuții cu mai multe companii aeriene din zona Golfului în privința operatorului TAROM, iar aceste negocieri sunt în prezent cele mai avansate. Oficialul a vorbit și despre o a doua variantă de salvare a companiei, care ar presupune o fuziune cu Compania Națională Aeroporturi București (CNAB).

Situația TAROM este complicată de obligațiile asumate în cadrul unui plan de restructurare. Compania a beneficiat la un moment dat de un ajutor din partea Uniunii Europene, iar obligațiile aferente nu au fost îndeplinite de-a lungul timpului. În prezent, autoritățile trebuie să găsească sursa pentru returnarea ajutorului primit și pentru menținerea companiei în funcțiune.

Vicepremierul a apreciat că TAROM poate deveni rentabilă, dar a criticat modul în care compania a fost administrată de-a lungul anilor. Potrivit acestuia, managementul defectuos a adus operatorul într-o situație de necompetitivitate economică.

În ceea ce privește un eventual parteneriat cu o companie străină, Neacșu a confirmat că discuțiile cu operatori din zona Golfului sunt cele mai avansate și că există șanse să se ajungă la o înțelegere. Negocierile vizează mai multe aspecte, printre care păstrarea numărului de personal la un nivel rezonabil, înnoirea flotei, condițiile de investiții și relația pe care compania ar avea-o cu Compania Națională Aeroporturi București.

O altă variantă luată în calcul pentru salvarea TAROM ar fi creșterea participației la companie, cu un investitor național, și realizarea unei fuziuni între Compania Națională Aeroporturi București și TAROM.

România riscă suspendarea a 3,4 mld. euro din PNRR. Ghigiu: Lipsesc documentele

0

România riscă suspendarea a 3,4 miliarde de euro din PNRR din cauza documentelor justificative

România se confruntă cu riscul suspendării unei sume de aproximativ 3,4 miliarde de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), potrivit ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene, Mihai Ghigiu. Acesta a explicat că problema vizează cererile de plată 5 și 6, cu o valoare cumulată de 6,4 miliarde de euro, iar o parte importantă din suma afectată ar putea fi legată de probleme birocratice, nu de neîndeplinirea reformelor sau investițiilor.

„Înseamnă că la momentul de față Comisia Europeană consideră că nu sunt îndeplinite jaloanele și țintele total sau parțial și aplică o serie de penalități totale, cum este, spre exemplu, în cazul Legii salarizării, sau parțiale, dacă vorbim de reforma AMEPIP, dacă vorbim de diferite măsuri în zona de IMM-uri și așa mai departe”, a declarat Mihai Ghigiu.

Cererea de plată nr. 5 și suma de 2,67 miliarde de euro

În ceea ce privește cererea de plată numărul 5, ministrul a precizat că Comisia Europeană a anunțat oficial suma pe care ar urma să o aloce României, respectiv 2,67 miliarde de euro, care ar urma să intre în acest an. Cu toate acestea, o parte a sumei rămâne suspendată. „Și aici avem o sumă de 200 și ceva de milioane care este suspendată”, a spus Ghigiu.

Probleme la AMEPIP și riscuri privind legea ANI

Ministrul a indicat și problemele legate de AMEPIP, agenția care monitorizează guvernanța corporativă a întreprinderilor publice. Potrivit acestuia, instituția ar fi transmis Comisiei Europene date contradictorii și ar fi raportat îndeplinirea unor criterii care nu existau în înțelegerea cu Executivul european.

„Din estimările noastre în cererea 6 o să vedem o penalizare destul de mare în ceea ce privește AMEPIP-ul. Aici avem mai multe probleme, pe de o parte o serie de date contradictorii transmise de AMEPIP către Comisia Europeană, pe de altă parte faptul că AMEPIP a inventat o serie de criterii care nu existau în înțelegerea cu Comisia Europeană și le-a raportat ca fiind îndeplinite”, a explicat Ghigiu.

Ministrul a mai spus că există riscuri și în cazul jalonului privind legea ANI, referitoare la integritate, dar că speră că România a reușit să convingă Comisia Europeană că reforma a fost îndeplinită.

O parte din bani, în pericol din cauza documentelor

Mihai Ghigiu a atras atenția că o sumă importantă din cele 3,4 miliarde de euro estimate ca fiind în risc ar putea fi suspendată nu din cauza neîndeplinirii reformelor sau investițiilor, ci din cauza documentelor justificative lipsă ori a calității slabe a informațiilor transmise Comisiei Europene.

„Avem o categorie importantă și o sumă foarte importantă din această sumă de 3,4 miliarde care se datorează lipsei de documente. România în ultimele luni nu a depus documentele justificative necesare. Din calitatea, să zic așa, slabă a documentelor depuse, din calitatea slabă a datelor transmise către Comisia Europeană, sunt lucruri care puteau fi îndreptate, vorbim strict de partea birocratică”, a explicat ministrul.

Neacșu: companiile de stat, pierderi de un miliard de euro și datorii de 18 miliarde lei

0

Companiile de stat au pierdut un miliard de euro în 2024. Datoriile cumulate ajung la 18 miliarde de lei

Companiile de stat din România au înregistrat în 2024 pierderi de aproximativ un miliard de euro, iar datoriile totale acumulate de acestea se ridică la circa 18 miliarde de lei. Datele au fost prezentate de vicepremierul și ministrul Afacerilor Interne, Marian Neacșu, într-o intervenție televizată.

Potrivit acestuia, în România există 1.639 de societăți publice, dintre care aproximativ 165 funcționează la nivel central, iar restul la nivel local. „Din aceste 165 de societăți la nivel național în anul de referință 2024 s-au înregistrat circa un miliard (de euro – n.r.) pierdere (…) și patru dintre ele au contribuit cu 90% din aceste pierderi. Celelalte s-au disipat pe celelalte societăți”, a declarat Neacșu.

Vicepremierul a subliniat că problemele financiare ale multor societăți persistă de ani de zile. „În România de foarte multă vreme nu se face performanță la întreprinderi publice”, a afirmat el. Întrebat despre datoriile totale acumulate de-a lungul timpului, Neacșu a precizat că suma se ridică la aproximativ 18 miliarde de lei, adăugând: „Sunt lucruri pe care le ducem cu noi de foarte mulți ani de zile”.

CFR Marfă, exemplul companiei cu pierderi de peste 600 de milioane și datorii de trei miliarde de lei

Vicepremierul a dat ca exemplu CFR Marfă, despre care a spus că a acumulat pierderi de peste 600 de milioane și datorii de peste trei miliarde de lei. Întrebat dacă societatea mai poate fi salvată, Neacșu a explicat că acest lucru nu mai este posibil în forma sa actuală.

„CFR Marfă, în forma societății care a produs datorii, nu, tocmai a intrat în procedură de faliment. Activele și activitatea au fost preluate pe Carpatica Feroviar, o societate pe care statul a înființat-o acum doi ani de zile și care în momentul ăsta se menține pe criterii de eficiență și de profit”, a declarat acesta.

Reorganizare, închidere sau infuzii de capital, în funcție de rezultatele analizelor

Marian Neacșu a explicat că societățile de stat cu probleme financiare ar putea fi salvate, reorganizate sau închise, în funcție de rezultatele analizelor. În unele cazuri, Guvernul ar putea lua în calcul și infuzii de capital pentru îmbunătățirea performanțelor.

„Este foarte clar că pentru a putea să luăm măsurile cele mai bune care se impun, trebuie să analizăm foarte riguros, să avem o bază de raportare unitară, să știm precis care sunt datele de intrare pentru a putea pune diagnosticul corect”, a afirmat vicepremierul.

Întrebat câte dintre companiile de stat nu mai pot fi salvate, Neacșu a spus că este prematur să ofere un număr, arătând că situația diferă de la o societate la alta, inclusiv în cazul celor aflate în subordinea autorităților locale.

Ilie Bolojan: PNL și USR ar putea merge pe liste comune la alegeri

0

Ilie Bolojan anunță că PNL și USR ar putea merge pe liste comune la alegeri

Ilie Bolojan a declarat că PNL și USR ar putea participa la alegeri pe liste comune, în cadrul unui proiect de construire a unui pol de modernizare de centru-dreapta, care să reprezinte o alternativă politică la colaborarea dintre PSD și AUR.

Întrebat despre planurile PNL în relația cu USR și despre posibilitatea unor liste comune, Bolojan a afirmat că România are nevoie de o forță politică suficient de puternică pentru a susține reformele. „E nevoie să construim un pol de modernizare, o alternativă de centru-dreapta la această axă pe care o avem PSD-AUR”, a declarat el.

Acesta a susținut că reformele majore nu pot fi realizate de o formațiune care are doar 13-15% din voturile parlamentare. „Trebuie să venim cu o formulă politică care să însemne cu siguranță o formulă de alianță electorală care să meargă pe liste comune”, a spus Bolojan.

El a adăugat că proiectul trebuie construit în jurul unor oameni competenți, al unor proiecte solide și al unor soluții pentru România, iar următorul an și jumătate va fi dedicat acestui demers.

Anunțul vine după ce Ilie Bolojan și Ludovic Orban au anunțat începerea procedurilor pentru fuziunea prin absorbție a Forței Dreptei cu PNL. În aceeași zi, președintele PNL a anunțat că va iniția discuții cu toate partidele interesate de un proiect de reformare a României, însă principalul partener în aceste negocieri va fi USR.

„Vom iniția în perioada următoare discuții cu toate partidele care înțeleg că pentru a reforma România e nevoie de coagularea forțelor politice și, în mod evident, partenerul principal în aceste discuții va fi USR”, a declarat Ilie Bolojan.

Bolojan, după controversele SPP: Copiii mei au avut o nuntă decentă

0

Bolojan respinge criticile privind transportul invitaților cu mașini SPP la nunta fiicei sale

Fostul premier Ilie Bolojan a făcut primele declarații după controversele legate de transportul invitaților la nunta fiicei sale cu mașini ale Serviciului de Protecție și Pază (SPP). El a susținut că evenimentul a fost unul decent și că toate prevederile legale au fost respectate.

„Copiii mei au avut o nuntă decentă, eu personal am respectat toate prevederile legale și nu s-a făcut nicio ilegalitate în modul în care a fost folosită mașina SPP”, a declarat Bolojan.

Potrivit acestuia, există o prevedere legală care îi obligă pe premieri să beneficieze de pază timp de doi ani de la încetarea mandatului. Refuzul acestei protecții presupune declarații scrise zilnice și asumarea răspunderii personale pentru securitate.

„Când nu sunt în mașină sunt responsabil de securitatea mea sau când nu sunt ofițerii Serviciului de Protecție lângă mine”, a explicat el.

Întrebat dacă a fost însoțit permanent de mașina SPP, Bolojan a răspuns că au existat momente în care a semnat o declarație și a rămas pe cont propriu.

Fostul premier califică comisia de anchetă drept „o hărțuială politică”

Ilie Bolojan a criticat dur cererea de înființare a unei comisii de anchetă votată de AUR și PSD, pe care a numit-o „o hărțuială și un festival de minciuni”.

„În aceste zile am avut o hărțuială și un festival de minciuni care sunt efectul unui botez nereușit de la Timișoara de acum ceva timp și atunci trebuia găsit orice fel de chestiune care să fie legată și de Bolojan”, a afirmat el.

Fostul premier a susținut că demersul este „tot o continuare a unei hărțuieli politice generate de PSD și AUR” și a evocat o comisie de anchetă anterioară, pe care a descris-o drept un eșec. Aceasta viza o întâlnire cu președinta Curții Constituționale, în biroul președintelui Senatului, despre care a spus că nu a dovedit nimic.

Bolojan a adăugat că, în urma acelei întâlniri, Ministerul Dezvoltării a pus la dispoziția Curții Constituționale un număr de birouri pentru personalul instituției.

Contextul controversei

Nunta fiicei fostului premier a avut loc sâmbătă, la Oradea. Unii dintre invitați ar fi fost transportați de la aeroport cu mașini ale SPP, ceea ce a declanșat dezbaterile publice și demersul parlamentar de anchetă.

Bolojan, după scandalul SPP de la nuntă: Copiii mei au avut o nuntă decentă

0

Ilie Bolojan respinge acuzațiile privind nunta fiicei sale și denunță o campanie de hărțuire politică

Fostul premier Ilie Bolojan a oferit primele sale declarații publice după controversele legate de transportul invitaților la nunta fiicei sale, eveniment care a avut loc sâmbătă la Oradea. Într-o intervenție la Digi24, Bolojan a susținut că evenimentul familial s-a desfășurat în limitele legalității și că nu au existat nereguli în utilizarea autovehiculelor Serviciului de Protecție și Pază.

„Copiii mei au avut o nuntă decentă, eu personal am respectat toate prevederile legale și nu s-a făcut nicio ilegalitate în modul în care a fost folosită mașina SPP”, a afirmat Bolojan.

Prevederi legale privind paza demnitarilor, invocate de fostul premier

Fostul prim-ministru a explicat că legislația în vigoare impune ca foștii premieri să beneficieze de pază timp de doi ani după încheierea mandatului. Potrivit acestuia, refuzul protecției presupune declararea zilnică în scris a acestei decizii, iar răspunderea pentru propria securitate revine persoanei în cauză.

„O prevedere legală care obligă, practic, premierii care au fost în funcție să aibă o pază dar dacă refuz asta trebuie să dea declarații în scris și, în fiecare zi, dacă refuz, pentru că mai sunt și astfel de situații. E o chestiune pe propria răspundere pe care o fac, în așa fel încât ți se asigură paza 24 de ore din 24, indiferent unde te deplasezi, în ce scop te deplasezi, cu cine știi mașină și așa mai departe”, a declarat Bolojan.

El a precizat că, în momentele în care nu se află sub protecția ofițerilor, își asumă responsabilitatea pentru propria siguranță. Întrebat dacă a fost însoțit permanent de autovehiculul instituției, Bolojan a răspuns că au existat situații în care a semnat o declarație de refuz și a rămas fără escortă.

Comisia de anchetă, calificată drept „o hărțuială și un festival de minciuni”

Fostul premier a criticat inițiativa PSD și AUR de a înființa o comisie de anchetă pe tema nunții, descriind demersul drept „o hărțuială și un festival de minciuni”. În opinia sa, această acțiune ar fi legată de un alt eveniment politic recent, desfășurat la Timișoara, fără a oferi detalii suplimentare.

„În aceste zile am avut o hărțuială și un festival de minciuni care sunt efectul unui botez nereușit de la Timișoara de acum ceva timp și atunci trebuia găsit orice fel de chestiune care să fie legată și de Bolojan”, a declarat el.

Bolojan a făcut referire și la o comisie de anchetă anterioară, pe care a catalogat-o drept un eșec, legată de întâlnirea sa cu președinta Curții Constituționale, în biroul președintelui Senatului. Potrivit fostului premier, în acel caz nu s-a dovedit nicio ilegalitate, iar ulterior Ministerul Dezvoltării a pus la dispoziția Curții Constituționale un număr de birouri pentru personalul instituției.

Contextul controversei

Nunta fiicei fostului premier a avut loc sâmbătă la Oradea, iar unii dintre invitați ar fi fost transportați de la aeroport cu autovehicule ale SPP, ceea ce a generat reacții publice și politice. În atenția publică s-a aflat anterior și botezul fiului liderului PSD de Timiș, Alfred Simonis, eveniment care a stârnit controverse legate de vestimentația membrilor PSD prezenți și de concertul susținut de cântărețul italian Al Bano.

NATO, focus pe Marea Neagră. Neculăescu: Noi capabilități, posibil în România

0

Marea Neagră, în centrul atenției NATO. Aliații ar putea trimite noi capabilități în România

NATO va intensifica monitorizarea Mării Negre, iar aliații au fost îndemnați să continue să trimită capabilități în România, pe fondul intensificării incidentelor din regiune. Ministrul Afacerilor Externe, Dan Neculăescu, a declarat că secretarul general al Alianței a fost de acord că Marea Neagră a devenit o zonă extrem de importantă pentru NATO.

Potrivit ministrului, România a primit de-a lungul timpului capabilități militare din partea unor aliați precum Statele Unite, Franța, Spania, Portugalia și Slovacia. Unele dintre acestea se află în continuare pe teritoriul țării, în timp ce altele au fost retrase și ar urma să revină.

„Având în vedere intensitatea incidentelor pe care le avem la Marea Neagră, am solicitat NATO și NATO va crește monitorizarea asupra Mării Negre și asupra regiunii noastre. Asta înseamnă indirect și o prezență sporită prin avioane specifice care au capabilități de monitorizare”, a afirmat Dan Neculăescu.

Ministrul a arătat că secretarul general al NATO a făcut un nou apel către aliați pentru continuarea trimiterii de capabilități în România, în urma discuțiilor privind consolidarea securității la Marea Neagră.

„Secretarul general, cu care am discutat astăzi, a fost de acord că Marea Neagră este acum extrem de importantă, este în centrul atenției NATO și că NATO va face tot ce îi stă în putință să continue atât monitorizarea, cât și concentrarea de capabilități către România tocmai pentru a răspunde cât mai bine incidentelor cu care ne confruntăm”, a adăugat Neculăescu.

Decizia privind militarii americani din România, așteptată în decembrie

Ministrul Afacerilor Externe a vorbit și despre decizia Statelor Unite privind numărul militarilor americani dislocați în România. Deși inițial era așteptată la jumătatea lunii noiembrie, aceasta ar putea fi luată la începutul lunii decembrie.

Neculăescu a spus că semnalele primite de la partenerul american sunt pozitive, dar că nu există încă o decizie finală.

„Sunt optimist pentru că semnalele pe care le-am primit sunt pozitive. Cu toate acestea nu avem încă o decizie finală, așadar e bine să o așteptăm”, a declarat acesta.

Ministrul a mai afirmat că acțiunile Rusiei în regiunea Mării Negre s-au intensificat față de anul trecut și că România se așteaptă ca acestea să continue.

Jensen Huang vrea să revină la conducerea Nvidia după scandal

0

Jensen Huang vrea să revină la conducerea Nvidia după scandalul care a dus la demisia sa

Fostul director general al Nvidia, Jensen Huang, și-a exprimat marți interesul de a reveni la conducerea companiei producătoare de cipuri pentru calculatoare, în prima sa declarație publică de la demisia de săptămâna trecută, în urma dezvăluirilor privind o relație extraconjugală cu o presupusă spioană chineză.

„Dacă Consiliul de Administrație decide că revenirea mea este în interesul acționarilor noștri, al angajaților noștri, al companiei și al Americii, aș fi onorat să răspund acestor solicitări și să revin în funcția de director general”, a declarat Huang într-o postare publicată pe X.

Huang a recunoscut că a comis „greșeli grave” în viața sa personală, dar a precizat că a primit un „val” de sprijin din partea angajaților, investitorilor, partenerilor de afaceri și clienților în ceea ce privește revenirea sa.

În postarea sa, fostul director a afirmat că nu a respectat standardele așteptate de la fiecare persoană din cadrul Nvidia și că a creat probleme pentru Consiliul de Administrație, pe care le regretă profund. El a spus că își asumă complet greșelile și că este angajat să coopereze cu ancheta independentă a Consiliului.

Huang a menționat că, de la plecarea sa, a primit numeroase solicitări din partea angajaților, investitorilor, partenerilor de afaceri și clienților Nvidia pentru a reveni în funcția de director general, mulți contactându-l direct în contextul în care compania traversează dinamici tehnologice, de piață, competitive și geopolitice complexe.

Nvidia nu a răspuns imediat la o solicitare de comentarii cu privire la declarația lui Huang. Luni, o persoană familiarizată cu poziția consiliului de administrație, care a insistat să rămână anonimă pentru a discuta acest subiect, a declarat că, în prezent, consiliul nu ia în considerare revenirea lui Huang.

Contextul demisiei și reacția lui Trump

Declarația fostului director vine după ce, luni, Trump a sugerat că Huang ar putea reveni la conducerea companiei, afirmând că acesta „a învățat o lecție importantă” și că „cu siguranță nu ar avea nimic împotrivă” dacă fostul director al Nvidia ar fi repus în funcție.

Săptămâna trecută, Jensen Huang și-a dat demisia din fruntea companiei Nvidia. Acesta ar fi fost îndepărtat din Consiliul de Administrație după ce ar fi avut relații extraconjugale, atât cu o femeie de afaceri chineză suspectată că este un agent al serviciilor secrete din Beijing, cât și cu o directoare de rang înalt care îi era subordonată.

Femeia de afaceri cu care Huang avea o relație și care, potrivit unor informații, ar fi avut legături cu serviciile secrete chineze, era director la firma de cloud computing Megaspeed International, cu sediul în Singapore, o companie anchetată de autoritățile americane pentru că ar fi încălcat controalele americane privind exporturile prin deturnarea ilegală a cipurilor avansate de inteligență artificială ale Nvidia către companii chineze.

De acum, Huang urmează să fie audiat de mai multe comisii ale Camerei Reprezentanților din SUA.